AMANTUL…

Evelics's Blog

Vantul,acest amant neobosit
iubeste patimas tot ce-ntalneste
in drumurile sale nesfarsite;
cu mangaieri si soapte cucereste…
Eteric,dar prezent peste tot locul,
dansand in ritmul sau surprinzator
pe melodii de triluri fermecate,
in brate tine strans mereu un nor.
Si ametit de-mbratisare norul
se lasa-n voia vantului amant;
sub sarutari febrile,patimase
se risipeste norul in neant…
Nor dupa nor ii pica vantului in brate
si ii primesc iubirea fara glas,
urmandu-l apoi pe intreg pamantul,
prin locuri cunoscute din atlas.
Dar vantul se iubeste si cu iarba,
cu florile nascute din pamant,
cu gaze si cu pasari jucause;
si le iubeste patimas,sau bland…
Si daca uneori va sta in loc,
nu va ganditi ca el a obosit;
adulmeca amantul noua prada
si in curand va spune iarasi:„punct ochit…”.
REPLICA LA POEZIA„CAND VANTUL SE IUBESTE CU NORII”,POSTATA DE PRIETENA MEA DE DEPARTE,GABRIELA TANAKA PE BLOGUL SAU         http://gabriela-lirica.blogspot.com

Vezi articolul original